Restaurant Celentano

Celentano, Facultatea de Medicina si sRI-ul!

Este seara si stam in fata restaurantului Celentano - Lussam de langa Facultatea de Medicina. Este, de fapt, un fel de pizzerie extinsa. asa si scrie la intrare: Restaurant - Pizzerie. afara e destul de rece asa ca intram bucurosi înauntru. suntem întampinati de o ospatarita care ne întreaba daca vrem o masa. Binenteles ca vrem si ne interesam de optiuni. aflam cu bucurie ca restaurantul are salon de nefumatori si ne exprimam dorinta de a merge acolo. alegem o masa în colt si începem sa studiem meniul. Meniu care, de altfel, este cam subtirel, în majoritate feluri de pizza si feluri cu specific italian si o oferta bogata de bauturi. Ne hotaram pentru cartofi prajiti cu pulpe de pui la cuptor si pizza - o mancare „standard” - si supa crema de legume.
Cat timp asteptam comanda aruncam priviri în jur. Cred ca cuvantul care s-ar potrivi cel mai bine atmosferei de aici este „deschidere”. Deschidere fata de tot: o lumina ca ziua da impresia de graba, ceva de genul „mananca si pleaca”, mesele apropiate faciliteaza aflarea fara probleme a subiectelor de discutie abordate de vecinii de masa, iar prin usa deschisa stau fata în fata cu cineva de la o masa mai îndepartata.

Restaurante - Timisoara
	Celentano, Facultatea de Medicina si sRI-ul! Este seara si stam in fata restaurantului Celentano - Lussam de langa Facultatea de Medicina. Este, de fapt, un fel de pizzerie extinsa. asa si scrie la intrare: Restaurant - Pizzerie. afara e destul de rece asa ca intram bucurosi înauntru. suntem întampinati de o ospatarita care ne întreaba daca vrem o masa. Binenteles ca vrem si ne interesam de optiuni. aflam cu bucurie ca restaurantul are salon de nefumatori si ne exprimam dorinta de a merge acolo. alegem o masa în colt si începem sa studiem meniul. Meniu care, de altfel, este cam subtirel, în majoritate feluri de pizza si feluri cu specific italian si o oferta bogata de bauturi. Ne hotaram pentru cartofi prajiti cu pulpe de pui la cuptor si pizza - o mancare „standard” - si supa crema de legume. Cat timp asteptam comanda aruncam priviri în jur. Cred ca cuvantul care s-ar potrivi cel mai bine atmosferei de aici este „deschidere”. Deschidere fata de tot: o lumina ca ziua da impresia de graba, ceva de genul „mananca si pleaca”, mesele apropiate faciliteaza aflarea fara probleme a subiectelor de discutie abordate de vecinii de masa, iar prin usa deschisa stau fata în fata cu cineva de la o masa mai îndepartata.	Vine si comanda, destul de repede si ne concentram asupra mancarii, care este chiar buna. Pizza este gustoasa si mare, cu greu poate fi mancata de o singura persoana. Desi suntem în timpul saptamanii si este destul de tarziu, restaurantul este animat, în majoritate oameni care au iesit „la o pizza”, mai mult pentru pizza in sine decat pentru atmosfera. Unul dintre avantajele acestui local este faptul ca este non-stop asa ca nu prea conteaza momentul în care te-ai decis ca vrei ceva „italienesc”. Exista si posibilitatea de a comanda oricand la domiciliu. Desertul e foarte bun, am comandat clatite umplute si, desi portiile sunt putin cam mici, gustul este excelent. La plecare cerem sa ni se faca o factura fiscala si spre surprinderea noastra ni se aduce un formular tip cuprinzand pe langa datele „clasice” si codul numeric personal. Putin cam agresiva abordare. Draguta, ospatarita ne explica ca „e ordin” de la „seful”. Mai mult în gluma decat serios întrebam daca seful dansei a lucrat cumva în politie. Ni se raspunde ca nu este vorba de politie, ci de sRI! Cum ordinele „nu se discuta, ci se executa” completam si noi formularul. sa traiti!